Tarzii sunt orele in jurul meu
Dar tarziu nu e in poarta vietii mele
Niciodata nu m-am simtit la timpul potrivit ca acum
Ceasul perfect pentru a zambi cu inima intr-un cantec nou
Speranta ce imi curge prin ochi direct in suflet
Nu are de-a face cu ce vad sau cu ce simt
Nadajdea ce imi umple inima curge din etern
Intracolo mi se duc gandurile acum cantand
Inspre campiile cu grau de aur, inspre muntii din catifea
Inspre Soarele ce faureste speranta in atatea ochi
Inspre aripi vesnic intinse, nicicand bandajate sau taiate
Inspre muzica ce ma face sa dansez un dans senin
Se prea poate sa fie tarzii orele deasupra mea
Dar tarziu nu e niciodata pentru a crede
Mai ales cand speranta e atat de reala
Speranta Lui tarzie care imi spala inima